Blog

Ți-ai instrui copilul minor să conducă mașina? Până unde ești gata să-l lași să exploreze?
Am văzut recent un story la un influencer local, dar nu e prima dată când văd așa fenomen, unde tata își „instruiește” copilul cum să conducă mașina familiei. Pe lângă faptul că e ilegal acest lucru, e și o practică foarte dăunătoare pentru copil. Explic și de ce…
- Dacă părinții încalcă o lege, probabilitatea că copilul lor nu va asculta de autorități și nu va respecta legea – e foarte mare.
- Dacă părinții nu poartă centurile și nu i-o pun nici micuțului – nici copilul nu își va cupla centura în viața de adult.
- Dacă la 12 ani copilul conduce deja o mașină, la 18 ani, când își va lua permisul, el va avea atitudinea unui „șofer cu experiență”, iar această „adrenalină” e mai periculoasă decât lipsa permisului de conducere.
- Creierul uman se dezvoltă până la 25 de ani. Respectiv, la copii el nu e suficient de dezvoltat ca să conducă o mașină. E vorba de atenția distributivă, concentrarea, viteza de reacție, estimarea distanțelor/mărimilor, aprecierea consecințelor, coordonarea mișcărilor etc.
- Datorită la așa părinți „apar” copii de 16-17 ani care conduc mașini fără permis, cu 200 km/h, postează video pe on-line și se mândresc cu asta. Pentru că părinții i-au învățat de mici că „nouă ni se poate”, „familia noastră e mai presus de orice lege”, „lasă că tata totul rezolvă” etc.
- Datorită la așa „tineri șoferi” se pot întâmpla accidente grave în care mor copii nevinovați, cum a fost cazul cu cei 8 tineri într-un automobil, pe str. Muncești, prin 2013.
Asta cu condiția că acești copii vor ajunge la maturitate. Riscul la care sunt supuși atunci când părinții îi așează în fața volanului, este enorm. Și mai grav este condusul mașinii cu micuțul în brațe. Viteza cu care se declanșează airbag-ul este de 300 km/h. Îți imaginezi ce urmări pot fi în urma unui impact minor, sau a declanșării accidentale?

Vezi mai jos un video de la testarea airbag-urilor și impactul lor asupra micuților în diferite locuri în mașină. După acest filmuleț, orice părinte s-ar gândi de două ori înainte de a-l așeza pe copil la volan.

Copiii noștri sunt curioși și asta e fascinant. Dar așa cum nu le permitem să pună degetele în priză, să consume droguri/alcool sau să se joace cu o armă de foc, așa și condusul unui automobil, fără permis, ar trebui să fie STRICT INTERZIS în fiecare familie.

Tu ce părere ai despre acest fenomen? Ți-ai instrui copilul minor să conducă mașina? Până unde ești gata să-l lași să exploreze?

PS: Like, Comment & Share. Distribuie la tine în Story, dacă ți-a plăcut postarea. Susține proiectul @taticul_modern pe Instagram
March 30, 2021
Și copilul tău aruncă diverse obiecte prin casă? Iată ce poți să faci…
Când părinții vorbesc despre aruncare, deseori se referă la disciplină: Cum îl învăț pe copilul meu să nu arunce mâncare, jucării sau alte obiecte pe jos? Însă abilitatea de a arunca este esențială pentru dezvoltarea micuțului și e important ca el să o practice cât mai mult.

De ce este importantă aruncarea?

Pentru că ajută la dezvoltarea următoarelor domenii:

Mișcarea integrată – Aruncarea este o oportunitate pentru copii de a implica întregul corp, ea necesită echilibru, planificare și executarea mișcărilor într-un mod secvențial și coordonat.

Coordonarea mână-ochi – Învățarea aruncării implică o practică continuă de coordonare mână-ochi.

Bazele gravitației – Aruncarea este prima lecție de gravitație a unui copil, deoarece învață că atunci când aruncă ceva, obiectul ajunge întotdeauna jos. De asemenea, copilul descoperă că bilele ricoșează, iar pietrele nu și că o bucată de pâine aterizează pe podea intactă în timp ce un iaurt se împrăștie.

Abilități bilaterale – Aruncarea corectă (în jurul vârstei de 4 ani) necesită multă practică în a folosi partea opusă a corpului într-un mod coordonat.

Percepție vizuală și control – Aruncarea cu precizie a unui obiect implică măsurarea distanței față de țintă și câtă putere este necesară pentru a o atinge.

Sport și sănătate – Copiii care stăpânesc aruncarea sunt mai predispuși la activități fizice, iar aceasta este strâns legată de starea de sănătate pe tot parcursul vieții.

Abilități sociale – Jocurile care implică aruncarea sunt esențiale pentru micuți deoarece ei deprind abilități precum negocierea, preluarea (ștafetei) și lucrul în echipă.

Iată ce poți să faci pentru a împăca pe toată lumea

Pregătiți împreună o cutie cu obiecte care sunt OK pentru a fi aruncate: jucării moi, mingi ușoare, cuburi din spumă, ciorapi împăturiți etc. Apoi aruncați obiectele într-un coș, de la diferite distanțe, înălțimi, viteză etc. Explică-i că atunci când simte nevoia să arunce cu obiecte, poate oricând veni în acel loc și arunca doar obiectele din acea cutie.

Dacă totuși e atras de un obiect nou, interzis, explică-i de ce nu e voie să-l arunce, după următorii pași:
1. Conectează-te cu copilul
„Acest obiect este greu/ tare/ ascuțit/ din sticlă, ar pute răni pe cineva dacă îl arunci”.

Evită să spui că e ultimul iPhone și e scump, pentru că-i transmiți că obiectul e mai prețios decât copilul și nu-i OK.
1. Impunerea limitelor
„Nu te pot lăsa să arunci acest obiect. E periculos. Poți în schimb să-l ții în mână sau să te joci cu el, aici, pe podea.”

Preferabil să fii alături de copil când se joacă cu ceva ce poate strica, sau se poate răni.
1. Consecințe logice
„Dacă nu reușești să te joci în siguranță cu acest obiect, îl voi pune într-o parte, deocamdată. Siguranța în primul rând”.

E important să fie o limită în timp, nu „pe viață”. E interzis să se joace cu foarfeca/cuțitul acum cât e mic, dar e OK să le folosească mai târziu, când o va putea face în siguranță.
1. Acceptarea reacțiilor copilului
„Văd că ești trist că am luat obiectul. E greu de acceptat, înțeleg. Siguranța în primul rând”.

E important să-l înveți de mic, despre siguranță și priorități. Repetă-i cât mai des „Siguranța în primul rând”.
1. Pune-ți întrebări
Oare copilul aruncă acel obiect pentru că încearcă să se conecteze cu tine? Oare are nevoie de mai multă mișcare? Oare are nevoie de o pauză, e supra-obosit, sau copleșit? Oare pur și simplu își dorește ceva și nu știe să exprime ce simte decât aruncând?

Energia pe care o consumi pentru a-l certa sau a-l pedepsi, consum-o mai bine pentru a găsi răspuns la aceste întrebări. Nu există copii răi, există copii care se simt… rău, frustrați, neînțeleși, neiubiți etc.

PS: Like, Comment & Share. Distribuie la tine în Story, dacă ți-a plăcut articolul. Susține proiectul @taticul_modern pe Instagram.
March 25, 2021
Tu cum transporți copilul în mașină? Știai că nu e voie să-l pui îmbrăcat gros în scaunul auto?

Așa NU!

Hainele groase sunt de regulă foarte voluminoase și necesită extra spațiu pentru a putea cupla centurile. În caz de accident, haina, fiind foarte moale, se aplatizează de la impact și centurile nu-l mai pot ține în siguranță pe copil, respectiv micuțul poate „zbura” din scaun și se poate accidenta grav.

Pentru siguranță, mai întâi încălzește mașina, apoi pune copilul în carseat, fără haina de iarnă. Cuplează centurile cât mai aproape de corp, acoperă-l cu o plapumă dacă e necesar, dar niciodată deasupra unei haine de iarnă.

Pentru siguranța copilului, transportă-l întotdeauna într-un carseat corespunzător vârstei, preferabil pe bancheta din spate, contra sensului de mers, dacă are sub 2 ani. Cuplează bine centurile, ajustează-le după mărime și înălțime și nu fă excepții. Copilul trebuie să perceapă corect mesajul că în mașină toți poartă centură de siguranță, întotdeauna, fără EXCEPȚII.

Pe bancheta din față se permite transportarea copiilor în carseat DOAR cu spatele la parbriz și NEAPĂRAT cu airbag-ul deconectat (peste hotare). În Republica Moldova se interzice transportarea copiilor până la 12 ani pe bancheta din față, fără a se menționa ceva despre carseat, sens de mers sau deconectarea airbag-ului. Organizația Mondială a Sănătății recomandă de transportat copiii în carseat contra sensului de mers cât mai mult timp, până la 2, 4 sau chiar 5 ani, pentru că astfel e cel mai SIGUR pentru micuți.

Scrie în comentarii tu cum transporți copilul în mașină? Știai că nu e voie să-l pui îmbrăcat gros în scaunul auto?

PS: Like, Comment & Share. Distribuie la tine în Story sau profil dacă ți-a plăcut articolul.
Susține proiectul @taticul_modern pe Instagram

March 17, 2021
Părintele perfect
Recent am plasat o postare în story despre părintele perfect și am primit mai multe „completări” de la mămici:) Las aici lista obținută, pentru momentele în care vreo mămică se va simți eclipsată de viața perfectă de pe Instagram, ca un reminder că nu e deloc așa.

Așadar, părintele perfect:
1. Doarme câte 8 ore neîntrerupte, în fiecare noapte;
2. Își servește cafeaua caldă, iar micul dejun e adus de copii în pat;
3. Are asistent personal, menajeră, bonă, bucătar și șofer;
4. Mâncarea și casa sunt mereu instagramabile;
5. Are totul sub control, chiar și virozele vin programate;
6. Face yoga în fiecare dimineață, în voie, în timp ce copii joacă șah. Evident, în liniște;
7. Are fotograf profesionist și SMM care-i duce contul de Instagram;
8. … (lasă în comentarii completarea ta);
9. Are o tonă de bani;
10. Are părul mereu curat și coafat;
11. Face baie în liniște o oră întreagă. Ei bine, e suficient și jumătate de oră. Bine, las de la mine, e ok și un duş de 7-10 minute, fără bătăi la ușă! 🤪
12. Face o baie lungă (sau măcar un duș scurt) fără spectatori
13. (lasă în comentarii completarea ta)…
Dacă ar fi să alegi, ce ți-ai dori cel mai mult din listă? Eu stau blocat la punctul 1 deocamdată 😀
February 23, 2021
Și mamele obosesc, cîteodată

Într-un articol precedent am scris ce să facem cînd mîrîie copilul. Dar ce-i de făcut cînd de la supraoboseală mîrîie mama (sau tata dacă stă în concediu paternal)? Teoria o știm, păstrăm calmul, zîmbim, răbdăm etc. DAR! Ce faci atunci cînd ai un an de cînd dormi pe silabe, cînd copilul vrea ținut doar în brațe, iar spatele și brațele tale nu te mai țin… De unde scoți calmul și răbdarea atunci?

Sursa

Încă nu a ținut nimeni un seminar la această temă, sau n-am fost eu invitat, de aceea zic să încep eu lista cu recomandări, iar voi o completați în comentarii, dacă aveți și alte idei 😉

Așadar, iată ce funcționează în cazul nostru:

Ajutorul. Încerc să preiau cîte mai multe sarcini de pe capul soției. Deși, uneori, cel mai eficient pentru ea e să-l iau pe Alex (Cristi e la grădiniță) și atît;
Odihna. Fie îl iau pe Alex la bucătărie să mă ajute cu micul dejun și o las să doarmă o oră în plus dimineața, fie insist să doarmă la amiază împreună cu el, fie vine una din bunici și-i eliberează vreo 2-3 ore să poată face orice vrea ea să facă, numai nu treburi casnice;
Hobby-uri. Orice activitate pe care o face din proprie dorință și plăcere și e direct legată de ea, e foarte benefică. O perioadă a mers la dansuri, apoi la bazin, acum are des reuniuni cu fetele. De la un timp s-a apucat de citit cărți în timp ce alăptează. Bine că are muuulte hobby-uri.
Surprizele. Mai ales cele dulci. O prăjitură, un buchet cu flori, un cadou-mic, tot ce nu face parte din rutină e motiv de zîmbet. Zîmbet = fericire, iar un om fericit nu mîrîie.
Task-uri. Paradoxal, dar cu cît își setează mai multe task-uri pe zi, cu atît mai mult reușește să facă în ziua respectivă și se simte bine după asta, că „a făcut ceva”.
Validarea. De obicei e aplicată la copii, dar funcționează excelent și la adulți. Cum se face? Iată ecuația:

(„Cuvînt de alint”) + (tot ce a povestit soția) – („dar…”) = VALIDARE

Model corect: „Scumpo, înțeleg că ai avut o zi grea și obositoare, ai avut atîtea de făcut și copilul n-a dormit la amiază decît 20 de minute, a făcut isterie în parc, iar acum nici nu vrea să mănînce pentru că i-e prea somn. Și eu m-aș simți epuizat după așa o zi, te înțeleg perfect.”

Model greșit: „Eu înțeleg că ai avut o zi grea, că ai avut multe de făcut și n-ai făcut nimic și nici copilul n-a dormit la amiază, DAR tu nu știi ce zi am avut eu azi. Dimineața am întîrziat, toată ziua am avut întîlniri prin oraș, am mîncat pe fugă o pizza și aceea fără sos, iar seara am vrut să ies cu băieții la o bere dar a intervenit o ședință urgentă și m-am reținut peste program. Din cauza asta am stat 1 oră în ambuteiaj, iar acum mi-e foame de mor. Am obosit ca un cal, da’ tu îmi zici că copilu’ nuștiuce”.

Sursa

Comunicarea. De cînd a devenit mamă, soției mele cel mai mult îi lipsește acest lucru. Vorbește ea cu copilul, dar el nu-i răspunde, nu-i adresează întrebări (încă), nu se dă cu părerea. Așa că e tare fericită cînd îi ofer timp să comunicăm, să mai facem schimb de idei.

Ieșirile în oraș: Cu sau fără copii, acestea sunt foarte benefice pentru că schimbăm rutina, peisajul, mîncarea și hainele de casă.

Evenimentele. Teatru, concert, festival, balet, seminar, orice nu implică să ai grijă de copil. Recent, soția a fost la un spectacol de balet și a venit acasă zburînd. Impresionată e puțin spus. O săptămînă mi-a tot povestit cît de minunat a fost, iar eu nu-s chiar așa îndrăgostit de balet, ca să-nțelegeți.

Activitățile pentru copii. Pare straniu, dar e tare fericită cînd merge cu Alex la vreun centru de dezvoltare timpurie sau la întîlnirile cu alte mămici și copii, probabil pentru că acolo există muuuultă comunicare.

Doar noi doi: de pe la vreun an am început să-i lăsăm pe copii la bunei. Ba pe-o oră, ba pe două, acum suntem la etapa cînd stau toată ziua cu ei și tot nu vor să vină acasă. Toate aceste ore le petrecem doar în doi. E adevărat că de vreo două ori pur și simplu am dormit cît pe-o săptămînă înainte, dar în restul cazurilor beneficiem la maximum de „singurătate”.

Unele trucuri funcționează mereu, altele – doar ocazional. Partea bună e că ele sunt multe și am de unde alege. Dar voi, unde vă încărcați bateriile? Ce faceți cînd simțiți că „Nu mai pot”?

February 15, 2021
7 idei cum să călătorești cu copiii și să te bucuri, cu adevărat, de vacanță
Acest articol este dedicat tuturor părinților care au călătorit cu copiii și cunosc „adevărul” despre „vacanțele cu cei mici” 🙂 Nu mă înțelegeți greșit, noi toți ne iubim copiii și le dorim numai binele, dar uneori călătoria cu ei poate fi extrem de epuizantă chiar și pentru cei mai buni experți în parenting, ce să mai vorbim de noi, simpli părinți, care încearcă să găsească zeci de soluții la toate situațiile imprevizibile, care apar la fiecare 5 minute :)))

Deci, să începem. Iată cele 7 idei cum să călătorești cu copiii și să te bucuri, cu adevărat, de vacanță:
1. Lăsați copiii cu buneii și plecați singuri în vacanță;
2. Lăsați copiii cu nașii și plecați singuri în vacanță;
3. Lăsați copiii cu frații/surorile și plecați singuri în vacanță;
4. Lăsați copiii cu cumetrii și plecați singuri în vacanță;
5. Lăsați copiii cu bona de încredere și plecați singuri în vacanță;
6. Dacă nici unul din punctele de mai sus nu funcționează, lasă copiii cu soțul/soția și pleacă repede în vacanță. Singur(ă) :)))
7. Dacă nici punctul 6 nu merge, treziți-vă din visul în care sunteți în vacanță fără copii, adaptați-vă cât mai repede la realitate, căutați cel mai apropiat teren de joacă sau activitate și savurați vacanța alături de ei cât mai aveți oportunitatea! 😉
Dacă sincer, tot ce aveți nevoie în călătoriile cu cei mici este buna dispoziție, dragostea necondiționată și cât mai multe activități pentru ei: parcuri, terenuri de joacă, muzee și centre educaționale/de dezvoltare pentru copii, dar și implicarea lor în responsabilitățile de adult. Spre exemplu, noi îl rugam cât mai des să ne ajute cu bagajul, la căutarea străzilor, avionului, ce să alegem din meniu la restaurant, de care fructe să cumpărăm, ce autobuz să luăm etc. Cât de mici nu ar fi copiii, ei adoră să facă lucruri de adulți și cu cât mai mult îi implici, cu atât mai repede îți „dau pace” :)))

Iată și o listă cu 7 chestii utile (indispensabile, chiar) în călătoriile cu cei mici:

1. Slingul/căruciorul (un mare mulțumesc inventatorilor);

2. Rucsacul și valiza cu 4 roți, care mai că merge singură;

3. Snack-uri (cu cât mai multe, cu atât mai bine): fructe uscate, fructe raw, ciocolate raw și ce mai iubiți voi;

4. Activități pentru timpul în care așteptați (în rând, la aeroport, la restaurant etc.): jocuri de călătorie, cărți cu abțibilduri, set cu plastelină etc. dar și istorioare inventate de voi, ca să faceți călătoria cât mai aventuroasă și mai captivantă pentru copiii;

5. Spuneți-le, din timp, copiilor, unde mergeți, ce urmează să faceți și cât o să stați. Lor taaare nu le mai place să fie luați prin surprindere. Numai se adaptează într-un mediu, că deja trebuie să plece în altă parte = proteste, isterii, lacrimi și frustrări.

6. Video, la telefon, pentru cazuri excepționale când nu mai aveți inspirație DELOC. La noi, de obicei, Cristi adoră să revadă pozele/video din vacanță sau vreun desen animat selectat cu mare atenție, în prealabil, de mine.

7. Și desigur – partenerul, care te ajută să mai tragi o gură de aer atunci când simți că „nu mai poți” 🙂

PS: O călătorie cu cei mici e foarte diferită de una fără ei, dar poate fi la fel de energizantă și minunată dacă știi cum să comunicați între voi (soț și soție, copil și părinte).

====================================

Pentru și mai multe idei, și mai multă inspirație, citiți și articolele de mai jos, pe mine ele m-au ajutat și salvat de nenumărate ori, deja 😉

Planeta Mami — 17 trucuri utile pentru călătoriile lungi cu copiii în mașină

TwiceMomAt22 — De ce să îți lași copii acasă și să pleci în vacanță?

Mommy’s precious — Calatoriile Impreuna Cu Copiii

Ana Ciorici — Travelling With Kids ( Tips & Tricks)

Momondo — 25 de sfaturi utile pentru călătoria cu copiii
January 4, 2019
Iată de ce se strică dinții copilului tău
Tot mai des dau peste postări ale mămicilor îngrijorate de cariile apărute la copii lor de 3, 2 sau chiar 1 an. Din fericire, eu nu m-am confruntat cu asemenea probleme în ceea ce-l privește pe Cristi, dar m-a intrigat foarte mult subiectul și am zis să caut cauzele și mai ales, să descopăr ce putem face noi, ca părinți, ca să amânăm întâlnirea cu dentistul pentru cât mai mult timp.

Pentru a se forma o carie este nevoie de 4 lucruri:

1. Un dinte (unii bebeluși se nasc cu dinți deja erupți);
2. Bacterii (toată lumea le are, și copiii, și adulții, dar nu la toți acestea evoluează în carii);
3. Zahăr și/sau alți carbohidrati (acesta e elementul cheie ce „ajută” bacteriile să provoace carii);
4. Timp (tocmai de asta se recomandă să mergi la stomatolog odată la fiecare 6 luni);

Odată cu apariția primilor dinți, cele mai mari riscuri sunt:
- Alimentele ce conțin zahăr, mai ales gustările. TOT (și chiar mai mult decât crezi) conține zahăr. Atenție la pozele ce ilustrează acest articol;
- Adormirea cu biberon (cu lapte, suc, ceai, compot, orice decât apă plată, neîndulcită);
- Spălatul incorect al dinților și mai ales – nespălarea lor.
Cauzele apariției cariei la copiii mici, sub 3 ani:
- Cea mai frecventă carie la copil este caria de biberon, cauzată de obiceiul copilului de a bea lapte sau alte lichide dulci, din biberon, în timpul nopții;
- Caria de biberon apare și din cauza că bebelușul stă cu biberonul în gură, multă vreme, pe post de suzetă;
- În timpul somnului, cantitatea de salivă scade (saliva având rolul de a proteja dinții), iar laptele, fie îndulcit, fie ca atare, rămâne pe suprafața dinților și povoacă caria dentară. Același efect îl au toate lichidele îndulcite;
Bine de știut:
- Caria este o boală infecțioasă, respectiv este transmisibilă prin salivă, sărut, mâncare, vase, tacâmuri și obiecte de igienă, dacă nu sunt utilizate corespunzător;
- Caria de biberon este mai frecventă la copiii alimentați artificial (lapte praf /formulă) și mai rar întâlnită la cei alăptați, deoarece în timpul suptului, laptele matern nimerește direct în esofag și foarte puțin pe dinți;
- O dată apărută, caria de biberon, din păcate, afectează, pe rând, toți dinții în funcție de ordinea de erupție: mai întâi sunt afectați dinții din față (incisivii), apoi măseluțele (molarii), apoi colții (caninii) și, în cele din urmă, premolarii;
- Caria de biberon, dacă nu este tratată, poate afecta foarte grav rădăcina dintelui de lapte, respectiv, în unele cazuri, poate „infecta” și dintele permanent;
- Un copil, care are carii pe dinții de lapte, are un risc crescut cu 50% de a face carii pe dinții permanenți, înainte de vârsta de 18 ani;
- Dinții de lapte au un rol esențial în masticație și vorbirea corectă, cât și pentru erupția dinților permanenți, respectiv ei trebuie îngrijiți și păstrați maxim cât este posibil;
- Tratamentul cariei constă, în primul rând, în corectarea obiceiurilor de îngrijire, de hrănire sau de liniștire a copilului, cât și începerea unei igiene orale corecte;
- „Mirosul urât” vine din stomac, de la alimentele gătite, de origine animală, nu de la resturile de mâncare din cavitatea bucală. Respectiv, bombonelele mentolate, gumele de mestecat, pastele de dinți și alte „minuni” – nu îndepărtează cauzele, ci doar maschează mirosul pe termen scurt.
Pentru a preveni formarea cariilor:
- Nu-i oferi copilului biberonul cu altceva decât apă înainte sau în timpul somnului și nu-l lăsa să adoarmă cu biberonul în gură;
- Să nu „aromatizezi” niciodată suzeta copilului cu miere sau altă substanță dulce;
- Începând cu luna 9-12 încearcă să nu-i mai dai biberonul, ci cănuța sau lingurița;
- Oferă-i copilului doar gustări sănătoase (fructe și legume proaspete) și, pe măsură ce crește, limitează-i numărul gustărilor zilnice;
- Să reduci consumul de suc, de orice fel, la maxim 10% din dieta copilului;
- Introdu igiena dentară imediat ce a apărut primul dinte. Pentru a obișnui copilul și a masa gingiile – se poate și mai devreme;
- Spală dinții copilului în fiecare seară, înainte de culcare, și ai grijă să nu mai consume nimic, decât apă, după asta. Dacă i-ai dat sirop de tuse sau alt medicament similar, neapărat curăță-i dinții din nou, căci siropurile pentru copii au foarte mult zahăr și pot afecta foarte serios dinții;
- Ai grijă să nu mănânce nimic pe timpul nopții (doar apă, sau lapte matern), deoarece cantitatea de salivă scade și dinții sunt mai expuși pericolului formării cariei;
- Și nu în ultimul rând, o dată cu apariția primilor dinți, să setezi un nou obicei – să mergeți la un control stomatologic o dată la fiecare 6 luni;
Cum stau lucrurile la noi în familie:

După cum am mai zis, Cristi nu a avut niciodată carii și tind să cred că acest lucru se datorează mai mult alimentației corecte și mai puțin geneticii, dar… Nu știu care sunt cauzele cariilor la ceilalți copii, pot face doar presupuneri și asta n-ar fi corect, de aceea, pur și simplu, voi enumera ce fac eu (facem noi) ca să-l protejăm pe Cristi de carii:
- A fost alăptat exclusiv la sân, nu a mâncat niciodată dintr-un biberon, nu a utilizat suzeta;
- Primul dinte i-a apărut la 4 luni, dar pentru că avea gingiile imflamate, am început să i le masăm mult mai devreme, cu periuță specială pentru bebeluși;
- Ca să-l încurajez să-și spele dinții cu regularitate, dimineața și seara după mâncare, nu i-am luat niciodată periuțe de dinți pentru copii, i-am luat deodată perie pentru adulți, în culorile lui preferate și cu peri moi („soft”), pentru că el mereu vrea să fie adult;
- Nu am folosit încă niciodată pastă de dinți, nici pentru copii (are mulți coloranți, aromatizatori, îndulcitori etc.), nici din cea pentru adulți, îl spăl doar cu apă și e suficient;
- Încă nu a mâncat niciodată bomboane, ciocolate sau alte dulciuri din comerț. Doar dulciuri raw-vegane și home-made, preparate de mămica;
- Până la 3 ani nu am folosit niciun medicament pe bază de sirop și nici suplimente de fier (acestea, la fel, afectează foarte mult dinții copiilor);
- Îl ținem departe de mâncărurile nesănătoase, mănâncă doar produse din surse sigure, naturale, ecologice și foarte multe verdețuri (smoothie, vlăstari, legume și fructe proaspete, semințe încolțite, nuci și alune etc.);
- Nu consumă nimic din băuturi decât apă, limonadă (home-made, din ciupearcă de apă) și sucuri proaspăt stoarse, eventual la rece, din iarbă de grâu, sfeclă, morcov, măr etc.;
O fi alimentația? O fi genetica? Nu știu. Cert este că ar fi bine să ținem copiii cât mai mult timp departe de produse de patiserie, amidon, dulciuri, sucuri și alte chestii îndulcite. Iar dacă și se întâmplă să le consume, să ai grijă să-i cureți imediat dinții, ori cu periuța, ori cu un… măr.

În loc de concluzii:
- Documentându-mă pentru acest articol am înțeles care sunt, de fapt, problemele principale. În primul rând, sunt gustările dintre mese!
- În al doilea rând e vorba de mâncarea/băuturile/medicamentele administrate pe timpul nopții, fără a-i curăța dinții ulterior;
- Saliva este protectorul principal al dinților, ea „vine” și curăță dinții de resturi. Pauzele dintre mesele principale, de regulă, sunt suficiente pentru ca saliva să ne protejeze pe timp de zi (sau noapte) de formarea cariilor. Însă, toată această schemă complexă și bine gândită de natură, se strică în momentul în care intervenim cu gustări: biscuiți, covrigi, brânzici, iaurturi, sucuri, bomboane, ciocolate etc.
- Dacă nici tu, nici copilul, nu rezistați fără gustări, măcar optați pentru unele sănătoase: fructe, legume, sucuri proaspete, fructe uscate, nuci și alune, orice este crud și se găsește în natură, nu în supermarket! 😉
May 8, 2018
Reguli de comportament în Mall (și alte spații publice), pentru adulți și copii, în caz de incendiu
Scriam în acest articol despre câteva reguli de bază, pe care orice părinte ar fi bine să le explice copiilor săi pentru că doar așa putem să-i protejăm de incendii, atunci când nu suntem alături de ei. Și după cum am promis, revin cu un articol amplu, despre supraviețuirea unui incendiu într-un spațiu public, cum ar fi un Mall, spre exemplu:

Dacă vezi sau auzi una din variantele:
- alarma de incendiu;
- vezi fum și/sau foc;
- simți miros de fum sau de ars;
- vezi oameni care părăsesc în grabă încăperea;
- auzi alți oameni vorbind despre un incendiu ce tocmai a izbucnit.
Ce faci în primul rând?

Încearcă să-ți dai seama dacă s-a început panica în mulțime sau nu.

Dacă panica încă n-a început:
- repede părăsește încăperea prin cea mai apropiată, cunoscută și verificată ieșire (intrarea/ieșirea principală din Mall, cât și cea din parcare);
- încearcă să părăsești încăperea înainte ca să înceapă evacuarea în masă, vei avea la dispoziție apx. 5-10 min. după primele semne de incendiu;
- NICIODATĂ nu folosi ascensorul;
- EVITĂ pe cât posibil scările de tip închis (casa scărilor), chiar și pe cele special destinate evacuărilor de urgență. Deseori, ușa din exterior de la aceste scări este încuiată, iar mulțimea rămâne blocată în casa scării și riscă să moară, fie de la intoxicațiile cu fum și gaze, fie de la faptul că au fost striviți de mulțime.
Dacă s-a instalat panica:

a) Iar tu ești bărbat (bine făcut, sănătos) și ești singur în încăpere, mergi direct spre ieșirea principală alături de mulțime (nu folosi scările de evacuare decât dacă ești sigur că ușa de afară este deschisă și nu există riscul de a rămâne blocat în casa scării);

b) Dacă nu ești bărbat, ești femeie, sau copil, sau bătrân, sau adolescent etc. tot ce e enumerat mai sus NU SE POATE SĂ FACI, NICIODATĂ! În cazul tău, fă următoarele:

1. Ferește-te de mulțime, în orice zonă liberă găsești;
2. Analizează fluxul de oameni ce se îndreaptă spre scările de evacuare:
- dacă majoritatea au intrat în casa scării și la intrare nu s-a format ambuteiaj, înseamnă că accesul e deschis – poți merge și tu după mulțime;
- dacă este ambuteiaj, înseamnă că ieșirea e încuiată, nu are sens să mergi într-acolo;
3. După posibilitate, ia în considerație ieșirea prin parcare, preferabil fără mașină (risc de ambuteiaje), mergi calm pe trotuar;

4. În cel mai rău caz, dacă niciuna dintre variantele de mai sus nu sunt o opțiune, ascunde-te în WC.
- nepărat, pe ușa WC-ului pune o eșarfă, un pantof, o pălărie – orice haină ai la îndemână, acesta va fi un semn pentru pompieri că în interior sunt oameni care trebuie salvați;
- deschide toate robinetele cu apă, udă toate hainele și obiectele pe care le ai la îndemână, astupă toate crăpăturile de la ușă cu haine bine umezite, astfel încât să nu intre fum;
- Ai grijă, în permanență, să uzi toate acele haine, inclusiv cele de pe tine cu apă din abundență și așteaptă pompierii;
Despre ferestre

1. Fereastra ar trebui să fie ultima ta variantă de evacuare din clădire, decât dacă e la primul etaj, e fără gratii și o poți deschide ușor.

2. Este sens de utilizat fereastra ca și variantă de evacuare atunci când:
- nu ești mai sus de 9 m sau etajul 3 pentru înălțimea plafonului de până la 3 m (etajul 2 în cazul Mall-urilor);
- se vede clar că fereastra poate fi ușor deschis, are mâner, sau e un termopan obișnuit;
3. Să sari de la 5 m înălțime este foarte periculos, dar de la 9 m, cel mai probabil îți vei fractura picioarele, dar vei rămâne în viață. La o înălțime mai mare de 9 m, nu e sens să sari, șanse de supraviețuire sunt minime.

4. Dacă, însă, e vorba de o femie însărcinată, sau un copil, un bătrân etc., nu încerca să-i ajuți să sară, ei nu vor face față unei asemenea sărituri;

5. Dacă, totuși, te-ai decis să sari, încearcă să micșorezi cât mai mult distanța până la pământ. În acest sens, se recomandă să cobori în exterior, sub nivelul ferestrei, ținîndu-te cu mâinile de pervazul exterior, picioare un pic ghemuite și abia apoi să sari, evitând impactul cu alte elemente de construcție: condiționere, bare, cabluri etc. La „aterizare”, încearcă să te rostogolești, imediat, pe o parte.

Cum să utilizezi fereastra dacă ești mai sus de 9 m:
- Dacă fereastra are pervaz exterior suficient de lat, așează-te pe el, în exeterior, și așteaptă pompierii acolo. Da, este destul de riscant, dar aceasta poate fi unica șansă de a te slava de la intoxicațiile cu fum și gaze;
- Dacă încăperea e plină cu gaze toxice, iar fereastra nu are pervaz exterior, încearcă să scoți capul pe fereastră cât de tare poți – aerul curat e unica ta șansă;
- Dacă, totuși, în încăpere nu este gaz sau fum și, relativ, poți respira, NU DESCHIDE fereastra – acesta va crea curenți de aer și va umple încăperea cu fum și gaze toxice, dar și focul se va extinde spre sursa de aer.
Notă: Acest articol este tradus din limba rusă și a fost inspirat din această postare. În aceeași sursă vei găsi mai multe sfaturi și reguli de comportament în caz de incendiu.
April 20, 2018
Dar copilul tău știe ce să facă în caz de incendiu?
Incendiul din Kemerovo a avut un mare impact. Însă, ce am învățat NOI din această „lecție”? Și aici mă refer la noi – părinții, și nu la politicieni, stat, țară. Tu ai vorbit cu copilul tău despre prevenire, riscuri, consecințe și mai ales, despre ce-i de făcut atunci când izbucnește un incendiu? Gândul că „mie (sau copilului meu) asta n-are cum să mi se întâmple” – nu ajută.

Pornind de la faptul că victimile incendiilor mor în primul rând pentru că sunt intoxicate cu fum și gaze, în al doilea – sunt striviți de mulțimea panicată, și abia în al 3-lea rând – de la arsuri, Iată cei mai importanți 3 pași pe care trebuie să-i țină minte copilul tău:

1. Prima regulă pentru a ieși viu dintr-o încăpere care arde sau care e plină cu fum este să facă pipi pe o bucată de material și să respire prin ea. Adevărul este că noi, adulții, rareori purtăm o sticlă cu apă la noi, copiii – aproape niciodată, respectiv mor intoxicați de fum și gaze. Prin urmare, instruiește-i să ia orice haină: o eșarfă, un tricou, o cămașă, o bluză, un capăt de fustă sau rochie, să facă pipi pe material și să respire prin țesutul umezit. Urina filtrează mult mai bine fumul și substanțe toxice decât apa. Chiar dacă inițial copiii vor pufni în râs și li se v-a părea un lucru rușinos, explică-le că nimic nu este mai important decât să-și salveze viața;

2. Învață-ți copiii următorul joc: să găsească calea de ieșire din orice încăpere în care mergeți (cafenea, restaurant, mall, teatru, ospeție, magazin, grădiniță, școală etc.). Din păcate, nici noi adulții nu ne gândim vreodată cum să părăsim încăperea în care ne aflăm, în caz de incendiu (sau alte calamități). Niciodată. Însă, acest joc le-ar putea salva viața. El poate fi făcut rapid, distractiv – mai ales dacă-i convingi pe copii că agenții secreți (007) mereu fac asta, și, în timp, poate fi transformat într-un obicei sănătos;

3. Explică-i cum să găsească calea de ieșire atunci când e blocat într-o mulțime panicată. Există trei reguli de bază:
- Mergi numai în direcția mișcării mulțimii, fără oprire, chiar dacă părinții/rudele/prietenii au rămas în urmă, vă veți regăsi după ce ieșiți afară;
- Ocolește cu grijă colțurile, coloanele și restul obstacolelor. Pentru asta, de la distanță, încearcă să observi ce este în față. Mergi ținând brațele încrucișate la piept, expunând coatele puțin în față, iar mâinile pe umeri. În acest mod, dacă vei fi strivit de mulțime, vei putea respira.
- Dacă ai căzut, ÎN NICIUN CAZ nu te „ghemui”. Ai exact trei secunde ca să te ridici de jos! Pentru a face acest lucru, apucă-te cu forță de cea mai alăturată persoană, ține-te bine de blugii ei, de paltonul ei, de ORICE și, ca maimuța, cațără-te pe ea. S-ar putea ca acea persoană să nu fie foarte încântată, s-ar putea să se opună, sau chiar să te lovească, dar e important și absolut vital să te ridici de jos cu orice preț!
În caz de incendiu acasă, iar copilul e singur,
instruiește-l:
1. Să nu încerce să stingă singur incendiul!
2. Să nu se ascundă de incendiu!
3. Să părăsească imediat camera/apartamentul în care a izbucnit incendiul, acoperind gura și nasul cu o haină (preferabil udă)!
4. Să cheme pompierii, fie sunând la 112, de pe fix sau mobil, fie strigând după „Ajutor!” spre orice adult sau vecin;
5. Să explice calm pompierilor ce s-a întâmplat, să anunțe numele, prenumele și adresa. După asta poate să plângă, dacă simte nevoia. E foarte important să-i transmiți copilului că e în regulă să plângă, dar numai după ce a cerut ajutor, a sunat pompierii, a anunțat părinții etc. Mai întâi logica – apoi emoțiile!
6. Să părăsească blocul, să anunțe vecinii, să folosească doar scările.
7. Să nu folosească sub nicio formă ascensorul!
În caz de incendiu acasă, copilul e singur,
dar nu poate părăsi încăperea, instruiește-l:
1. Să se culce pe burtă, la podea (fumul și gazele toxice se adună în partea de sus a camerei, iar jos – se poate respira);
2. Să cheme pompierii (la 112) și să le explice calm ce s-a întâmplat, să anunțe numele, prenumele și adresa sau să strige după „Ajutor!”. Abia apoi să sune pe unul din părinți;
3. Să acopere gura și nasul cu o haină umezită cu apă sau urină (urina filtrează mult mai bine fumul și substanțe toxice decât apa);
4. Să nu deschidă fereastra dacă are cu ce respira. Aerul întețește focul și atrage fumul și gazele toxice în încăperea aerisită;
5. Să deschidă fereastra dacă n-are cu ce respira și să se aplece cât mai mult peste fereastră, ținându-se bine în același timp;
6. Să nu sară pe fereastră, decât dacă e la etajul 1 sau 2. O înălțime mai mare-i poate fi fatală;
7. După posibilitate, să se îndepărteze cât mai mult de focar și să aștepte pompierii.
Ca să previi un incendiu acasă:
1. Să ai în casă un extinctor, într-un loc accesibil și să știi să-l folosești (instruiește-l și pe copil cum să-l folosească, vezi video pe Youtube);
2. Să identifici ce haină sau plapumă, din materiale nonsintetice și neinflamabile, ai în casă pentru a te înveli sau a stinge focul și arată-i și copilului cum se face. Materialele sintetice se topesc rapid, provoacă arsuri puternice pe corp și întețesc focul;
3. Pune-ți alarmă și sistem antiincendiar în casă;
4. Păstrează chibriturile, lumânările, brichetele și alte materiale pirotehnice departe de copii;
5. Înstruiește-i când și cum să folosească priza și cum să evite supraîncărcarea rețelei electrice.
6. Nu lăsa copiii mici nesupravegheați.
În aceeași ordine de idei, vezi și articolul „Reguli de comportament în Mall (și alte spații publice), pentru adulți și copii, în caz de incendiu”.

Notă: Acest articol este tradus din limba rusă și a fost inspirat din această postare, dar și din broșura „Supraviețuiește în situații de risc” al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM. În link-ul expus mai sus vei găsi mai multe sfaturi și reguli de comportament în caz de incendiu.
April 13, 2018
Ce cadouri preferă mamele?
Ce cadou să eviți de 8 Martie, ca să nu dezamăgești o mămică 😉

De vreo câțiva ani, soția mea, împreună cu o bună prietenă de-a ei, organizează în fiecare iarnă o petrecere în stil „Secret Santa” pentru mămicile din anturajul ei. În timp, evenimentul a devenit atât de îndrăgit de mămici, încât au fost nevoite să lanseze și o variantă hibrid – „Secret 8 Martie”.

Aproape de fiecare dată participam și eu la aceste petreceri pentru că sunt într-adevăr foarte faine și reușesc să te „rupă” de la rutina zilnică. Țin să precizez că n-am fost la nicio petrecere „Secret 8 Martie”, am fost doar la „Secret Santa” , dar articolul nu e despre asta 😉 Anul acesta, la petrecerea de Crăciun am avut o revelație legată de ce cadouri preferă să primească mamele, iar acum, în ajun de 8 martie, am decis să fac publică acea inside information, structurînd-o într-un top trei, orientativ, după cum urmează:
1. Produse cosmetice – pe cât de neinteresat sunt eu de acest domeniu, pe atât de înnebunite erau restul mămicilor. Probabil, totul se datorează faptului că o mamă nu ar da 200 de lei pe o cremă de față pentru ea, dar va cumpăra, mai curând, o carte pentru copilul ei și asta e minunat, dar dacă, iată, se ivește ocazia să pună mâna pe o cremă-minune – налетай!
2. Orice для себя любимой și nu pentru copil. Paradoxal, la prima ediție, când toți eram proaspeți părinți cu pici sub 12 luni, eram înnebuniți după obiectele pentru bebeluși. Acum, când odraslele noastre au, majoritatea, peste 3 ani, iar unii părinți au deja un al doilea bebeluș, mămicile au început să se iubească mai mult pe ele – măcar în așa momente, măcar la așa evenimente, măcar o dată pe an!
3. Cadouri utile. Știți cadourile celea frumoase-frumoase, care sunt împachetate atât de superb că tocmai ți-e și jale să le despachetezi? Ap’ nu de-acelea! Ci de-acelea care trebuiesc la casă și care prind bine la gospodărie: rame foto, voucher la lenjerie intimă, agendă pentru anul curent, ședință foto cadou și tot așa.
Cele mai evitate au fost cadourile cu veselă și tot ce ține de gătit. La cât timp petrec mamele la bucătărie, fac infarct cum numai văd vreo farfurie sau un set de cănuțe de cafea în cutia de cadou. La ce bun încă un set de cănuțe, dacă tot ce-și dorește, de fapt, o mamă este ca măcar O DATĂ să-și bea cafeaua FIERBINTE și în LINIȘTE?! Însă nu setul de cănuțe a fost cel mai neinspirat cadou… 🙂

Regulamentul jocului permite analizarea minuțioasă a ambalajului: poți să pipăi, să miroși, să scuturi, să „cântărești” și în cele din urmă să faci cea mai bună alegere. Anume din această cauză, cadoul care „suna” a board game a fost lăsat la urmă. Presupuneam că ar putea fi atât un joc pentru copii, cât și unul pentru adulți, de fapt, chiar speram să fie un joc fain pentru adulți, dar n-am riscat, nici eu, nici alți participanți. Și intuiția nu ne-a dezamăgit. Ne-a dezamăgit cadoul – era un puzzle pentru adulți cu 1000 de piese! Când, Doamne iartă-mă, o mamă care îngrijește 1,2,3 copii; care spală, calcă, gătește, face curat, face cumpărături, mătură, șterge praful, adună, zi de zi, în fiecare zi, sute de jucării împrăștiate-n toată casa, când să facă un puzzle de 1000 de piese?!

Presupun că există, totuși, mari amatori de puzzle, care ar aprecia asemenea cadouri, dar sigur acea persoană are tot timpul din lume și, cu siguranță, nu e nevoită să înceapă puzzle-ul de la zero, în fiecare zi, din cauza că unul dintre copii i-a plimbat „opera” prin toată casa, doar ca să vadă ce reacție va avea mama (sau tata, după caz) 😀

Între timp, se apropie 8 martie, dar și alte sărbători și alte ocazii de a surprinde plăcut pe cei dragi, zic să mai citiți o dată lista cu ce preferă mamele și, mai ales, ce nu preferă. Dați și un Share la articol, ca să afle și mai multă lume cum să surprinzi o mamă, care le-a văzut pe toate, iar dacă e vorba de o viitoare mămică, cadoul perfect, pe care-l va aprecia enorm și cu care nu veți da greș niciodată este, bineînțeles, un Baby Shower 😉
March 5, 2018